Dimineata m-am trezit intr-un nou an. Nu am simtit nimic, ca si cum as fi fost golita de orice ar putea genera un entuziasm specific, de orice asteptare, de orice plan de atac, pe termen mai lung sau mai scurt. Stiu ce o sa fac in urmatoarele zile, dar am o idee destul de vaga despre ceea ce va urma.
Ieri a fost ultima zi. Ultima din 2009. Cu artificiile si nebunia de rigoare. Am tot incercat sa ma gandesc cum ar suna un bilant...am renuntat in cele din urma. Tot ce stiu e ca am castigat mai mult si am pierdut mai putin...ceea ce e bine, nu, nu financiar vorbind, stiu ca la asta va gandeati, din punctul asta de vedere chiar a fost aproape un dezastru total...Se pare ca 2010 o sa indrepte lucrurile in acest sens, dar ramane de vazut.
Nu pot sa ma bucur la comanda de nimic. Oare trebuia sa topai si sa ma imbat cu sampanie si vise desarte in "noaptea dintre ani"? Sa mananc 12 boabe de struguri, sa port ceva nou, eventual rosu, stiti voi ce, sa am bani in buzunar...care buzunar?...rochia mea gri nu are buzunare, nici macar unul cat de mic... Iar de datorii ce sa mai zic...niciodata nu as reusi sa mi le achit pe toate...
Eu nu cred in noroc, desi altii mi-au zis ca as avea cu carul. Cred ca acolo sus Cineva ma iubeste, desi nu pricep prea bine de ce. Nu cred nici in zodiace, nici in semne sau superstitii prostesti, desi uneori sunt tentata. Dar cred in ceea ce simt, chiar daca simturile m-au inselat de mult prea multe ori. Pentru ca eu cred in oameni. Si cred ca, fiecare om e unic si foarte special. Desi, unii sunt asa intr-un sens mai putin flatant. Eu nu cred in ceea ce vor altii sa cred, in industria asta a porcului de Craciun, a cumparaturilor fara noima din zilele de sarbatori, in zambetele la comanda, in urarile contrafacute, in mormanele de cadouri pentru copiii care isi doresc doar o jucarie, care sa le aduca o simpla bucurie...
Nu stiu ce o sa imi aduca noul an. Nici macar nu stiu daca ar trebui sa imi aduca ceva. Poate o sa imi iau eu singura putina dragoste, ceva respect, cateva clipe fericite, mai multa iertare pentru greselile pe care le fac deseori, poate o vacanta frumoasa undeva departe in lume, departe de tot si de toate...
Va doresc ca tot ce va doriti sa vi se implineasca!
Si va daruiesc cateva "artificii naturale" superbele flori carnivore "Roua diminetii" (Drosera Rotundifolia) din minunata rezervatie a Lacului Sfanta Ana...un loc foarte drag sufletului meu.
2 comentarii:
:) si mie imi e draga "roua diminetii" sau "roua cerului" de la Tinovul Mohos, frate bun cu Lacul Sfanta Ana. Am fost si eu pe acolo prin pelegrinarile mele prin tara :*
Ai grija de tine, oriunde ai fi!
Draga de Semy! Plimbareata mai esti si foarte bine faci! Avem o tara minunata cu adevarat, eu sunt fanul ei declarat! Te pup Semy si iti doresc sa vezi o mie de locuri frumoase pe care sa le pastrezi in amintire pentru totdeauna!
Trimiteți un comentariu