Joc de toamna

Toamna mea si-a rasturnat toate culorile de jos in sus, si-a risipit toate frunzele de sus in jos, inventand un joc naucitor, rostogolindu-mi in cale fructele ei dulci si amare...

Poveste de toamna

Maramuresul e un loc care spune multe povesti...
Dar reflectat in privirea ei a devenit un taram magic.
In ochii nevinovati si sufletul pur al copiilor e toata bunatatea lumii. Si pierzandu-ma cu totul in albastrul ireal al ochilor ei am uitat de rautatea lumii...
Alti ochi negri si mari ma priveau azi noapte licarind in intuneric. Si in lumina lor am gasit toata dragostea, uitand din nou de rautatea nesfarsita a altora.
Exista pe lume locuri de poveste. Exista oameni care spun povesti fara sa rosteasca nici un cuvant. Si fericiti sunt cei ce stiu sa le asculte!