Au fost, sunt, vor fi...

Orele vietii noastre.
Masurate si impartite in franturi compun si recompun clipe care nu se mai intorc, desi raman acolo ca niste martori nevazuti ai existentei noastre. Cand si cand ne mai amintim de ele, daca ne mai amintim. Alteori le aruncam intr-un colt de suflet si incercam sa le ingropam sub piatra funerara a unui viitor plin de alte clipe. Cand va veni. Si atunci cand vine nu il recunoastem. Traim masurand si impartind din plin orele vietii noastre prezente intre ce a fost si ce va fi.
Ce a fost, a fost! Ce va fi, va fi...
Cat va dura ceea ce e acum? Stim ca putem face sa dureze o vesnicie sau putem sa risipim tot intr-o clipa si asta facem, nu-i asa?