joi, 27 ianuarie 2011

Rasturnare de situatie




















Uneori cerul coboara pe pamant. Poate fi odata cu ninsoarea. Sau altfel.

Si atunci se schimba totul. Sau se transforma. Nimic nu mai e cum a fost, iar lumea pare rasturnata cu susul in jos.

Dar e un joc frumos. Ca atunci cand, copil fiind, stai in maini, sangele iti navaleste inspre tample si totul e invers... Apoi revii in pozitia initiala si simti o ameteala placuta si stranie in timp ce lumea toata se invarte in jurul tau....

Iarna pe lac e o fermecatoare oglinda care reflecta o lume de poveste.

marți, 25 ianuarie 2011

Inca o dorinta implinita


Azi am primit cadou un bilet de avion.

Si chiar daca acel avion va ateriza intr-un oras superb din Europa, nu aceea va fi destinatia mea.

Nici biletul de avion al anului trecut nu a avut ca destinatie un punct de pe harta Italiei.

Calatoriile nu incep din momentul in care inchizi usa casei in urma ta, tinand in mana o valiza.
Calatoriile se nasc dintr-o dorinta. Aceea de a pleca. Undeva, catre cineva. Dorinta devine un vis cu ochii deschisi. Pe urma visul se transforma intr-o asteptare peste clipe, iar mintea ti se umple de imagini pe care nu le stii dar pe care le intrevezi.

Destinatia mea e un suflet.
Destinatia calatoriei mele in Italia tot un un suflet a fost.
Dincolo de peisaje ca in povesti, clipe frumoase si fericite si experiente uimitoare, calatoria anului trecut a insemnat pentru mine mult mai mult. Ea stie asta.

Mereu am spus ca sunt foarte norocoasa! Fiindca am prieteni adevarati! Si parca niciodata nu imi ajung cuvintele sa le multumesc!

Calatoria mea deja a inceput... iar biletul de avion e o dovada ca visele pot deveni realitate!

Si din nou imi aduc aminte ceea ce am stiut dintotdeauna: calatoriile sunt despre oameni!

luni, 24 ianuarie 2011

Imi doresc sa...




















...mai cred!
Chiar si atunci cand nimic nu ma mai face sa cred ca poate fi adevarat.

Ca exista cineva. Dincolo de tot si toate cate au fost si vor fi.

Ca pot trai o poveste. Cu adevarat. Nimic nu pare un basm acum, dar asta nu are nici o importanta. De finalul cu sfarsit fericit ma despart doar cateva clipe, nu-i asa? Trebuie doar sa trec de ele. De ce imi par totusi eterne?

Oglinda e veche, reflexia noua, de parca as fi alta si totusi sunt aceeasi, dar oare am plecat din mine insami?

sâmbătă, 22 ianuarie 2011

Povestile copilariei


Ninge iar...
Ca in copilarie.

Aseara ploua si m-am intrebat daca "ploaia asta nu ar trebui sa fie ninsoare?" doar suntem in ianuarie... Apoi intrebarea s-a transformat intr-un fel de dorinta.

Dimineata am tras perdelele repede si ziua de sambata s-a transformat pe loc intr-o sarbatoare alba dincolo de fereastra. Copacii cu ramurile grele pline de zapada, cerul deasupra din care se rostogolesc fulgii moi si priviti de sus, de la etajul trei, oamenii mici ca "punctele negre pe zar", vorba lui Andries...

Amintirile copilariei iar.

La ferestrele ei, totul e ca o poveste. Degetele mici deseneaza pe geamul aburit casute cu cos pe care iese fum, iepurasi cu urechi ascutite si pisici cu mustati mirate... Apoi iepurasii si pisicutele privesc la creatorii lor cu zambet strengar cum se dau cu saniuta pe strada de sub fereastra casei.

Iarna cu zapada e a copiilor.

Iarna e ca un cufar plin de amintiri, fiindca fugind de frigul ei te refugiezi in caldura clipelor dragi din trecut.

joi, 20 ianuarie 2011

"Semn de apa"


Unul din cele frumoase lucruri care mi s-au intamplat anul trecut a fost sa o cunosc pe ea.

Se spune ca intotdeauna cand se inchide o usa, se deschide o alta.

Pe Simona ar fi trebuit sa o fi stiut mai demult. Drumurile noastre au fost foarte aproape uneori. Dar s-au intersectat exact atunci cand a trebuit, fiindca asa e viata plina de mistere si de neintelesuri, are tainele ei si cine sunt eu sa le judec?

Simona traieste intr-o lume a ei. Fara cuvinte. Lumea ei vorbeste in imagini si spune mai multe decat ar face-o vorbele risipite in vant sau rostogolite de ape la vale, catre marea cea mare...

Ea face descantece din umbre, cu semne de apa, mereu sub cerul liber...

Va invit sa descoperiti si voi lumea ei!

luni, 17 ianuarie 2011

Care e raspunsul?

Oare iti mai aduci aminte cum era odata cand te simteai liber?
Acum de ce nu mai e asa?
Cine te subjuga? Cine iti pune lacate la porti?
Cine si ce te tine in loc si nu te lasa sa pleci catre departe?
Cine iti risipeste visele, cine te incarca cu poveri?
Si daca vrei sa simti vantul in fata, in timp ce alergi fara tinta, cine iti inchide linia orizontului, cine trimite furtuna?
Cine te leaga, cine te biciuie, cine iti spune cand si cum sa te opresti?
Poate chiar tu?
De ce lasi privirea in jos?

sâmbătă, 15 ianuarie 2011

Tablou de iarna





















"Cand amintirile-n trecut
Incearca sa ma cheme
Pe drumul lung si cunoscut
Mai trec din vreme-n vreme...

Cand luna trece prin stejari
Urmand mereu in cale-si
Cand ochii tai, tot inca mari
Se uita dulci si galesi?"

Mihai Eminescu

vineri, 14 ianuarie 2011

On the road


...nesfarsitele, pretioasele clipe cu mine insami, in timp ce sunt pe drum...

Dintre miile de clipe ale vietii, pe langa care trecem fara sa banuim ca exista, dar care se duc iremediabil, cate sunt ale noastre si numai ale noastre?

Eu sunt un calator. Spre disperarea celor dragi, nu pot sta locului. Imi place sa fiu pe drum....imi place sa trec pe langa toate si sa iau o parte din ele cu mine.

Imi place dealul acela din Dobrogea, pe langa care trec mereu, si care imi aduce aminte de imaginea verde-albastra si atat de populara a celor de la firma aia celebra... dar dealul meu e mai frumos, de fiecare data altfel...niciodata la fel. Saptamana trecuta era alb. Perfect alb. Cu cei cativa copaci razleti din dreapta, desenand cateva tuse negre carbune, parca schitate de mana unui japonez iscusit. Azi era gri cu verde, invaluit in ceata...

Imi place muzica. Nu as putea sa imi imaginez cum ar viata mea fara muzica. O cant, o dansez, o simt, o traiesc. Nu ma aude si nu ma vede nimeni. La volanul masinii, strabatand drumurile pline de serpentine, muzica din difuzoare e cel mai bun prieten si copilot.

Incerc sa nu ma gandesc la ceva anume... abia atunci ma regasesc, mintea mea se linisteste, totul se aseaza in jurul meu si alcatuieste decorul perfect din cativa munti razleti, cei mai vechi din Europa, cateva fire de iarba arsa, campii cat se vad cu ochii, balti pe jumatate inghetate in care se oglindesc copacii iernii si zapada de pe alocuri...

Drumul spre casa... acelasi ritm, cand alert, cand lent, in functie de acordurile chitarei si clapelor de pian...

Si din nou gandurile departe. Doar eu cu mine. Si drumul pustiu din fata mea.
Dobrogea.
Inchid o clipa ochii, in timp ce masina ruleaza cateva momente in neant. Si in acea clipa sunt acolo unde vreu sa fiu...

joi, 13 ianuarie 2011

Gand de iarna





















Zugravim vietile noastre pe ziduri de ceata
Si ne miram ca se sterg...
Ne vindem amintirile de-a valma, in piata
Si ne miram ca se pierd...

Ca vantul si ca gandul...


"Anii trec mai usor decat ne inchipuim
Ii cautam in sertar si brusc nu-i mai gasim!
Nimeni nu stie precis unde se duc anii astia asa,
Eu cred ca probabil se-aduna
Si stau impreuna
Undeva!..."

Alexandru Andries

miercuri, 12 ianuarie 2011

Dincolo de perdea


"Adevaratele deprimari incep cu efortul eroic de a le ascunde."

Ionel Teodoreanu

Acuarela de iarna







"Ierburile erau numai cantec: coruri de argint subtire ca tremurul stelelor si al apelor..."
Ionel Teodoreanu

marți, 11 ianuarie 2011

sâmbătă, 8 ianuarie 2011

Puntea de legatura


"Copacii sunt efortul nesfarsit al Pamantului de a vorbi cu cerul."

Rabindranath Tagore

Reflexie de iarna


"Traia dincolo de viata, privind si ascultand doua ninsori care se oglindeau: cea de la fereastra si cea din el..."

Ionel Teodoreanu

marți, 4 ianuarie 2011

Frozen kiss


"Viata nu e efort, mers lent spre imbatranire, cedari si resemnari; viata are delir, tumult in soare, bucurie respirata..."

Ionel Teodoreanu

luni, 3 ianuarie 2011

"Nu ma uita!"

Floare albastra
Prinsa-n joc
Tu mi-ai aduce noroc
Si ursitul la fereastra

Primavara e departe
Flori de gheata
In fereastra
Cine bate?

Floare de "Nu ma uita"
Ascunsa dupa perdea
De lumina parfumata
Du in lume ruga mea!

duminică, 2 ianuarie 2011

Soarele meu
























E un joc frumos.

Ne dam intalnire. Suntem deja la a doua.
Se furiseaza pe dupa trunchiurile copacilor, aruncandu-mi ocheade vesele. Si colorate.
Imi asterne pe pamantul inghetat carari de lumina. Colorate si ele.

Il iubesc! Imi zambeste. Stie!
Si picteaza pe cerul serii o acuarela doar pentru mine.

Il iubesc!
Si stiu ca maine va fi din nou la fereastra mea!

sâmbătă, 1 ianuarie 2011

Despre soare


A intrat pe toate ferestrele diminetii cu toate razele lui din prima zi din an...

S-a leganat printre crengi dandu-le tresariri aurii si a facut sa straluceasca cu sclipiri de diamante chiciura inflorita pe ramuri.

Mi-a luminat si mi-a incalzit sufletul.
Mi-a cantat de pe un portativ numai de el stiut cea mai frumoasa balada.
A apus si mi-a promis de noapte buna ca va rasari din nou pe strada mea...

Prima dorinta...


...care s-a implinit!
E soare!