luni, 12 iulie 2010

Dincolo de nori












Pentru mine azi soarele a rasarit in aeroport.

Avioanele asteptau semnalul de decolare, stralucind sub soarele diminetii si spre surprinderea mea aratau exact ca niste jucarii, atat de frumos erau colorate. Al meu arata ca un avion de printese, vopsit in roz si violet, spre incantarea fetitei cu codite de langa mine...
Am fost primul pasager imbarcat la bordul avionului spre Bologna.
Stewardesa imi zambea de sus, din usa si nu stiu de ce, mi s-a parut ca intregul echipaj ma astepta doar pe mine.
Am urcat scarile imbracata in jeans, incaltata in bocanci si cu rucsacul plin de aparatura foto in spate, dar aveam senzatia stranie ca port o rochie eleganta si ca ma urmeaza doar valetul cu bagajele...
Am intins zambind pasaportul, ca si cum as fi fluturat un drapel spre libertate...
Am intrat vesela in avionul gol si mi-am ales un loc langa fereastra.
In anii dinaintea liceului cochetasem cu ideea de a deveni stewardesa. Mirajul calatoriilor spre destinatii cat mai indepartate ma atragea ca un magnet...nici nu mai stiu de ce am renuntat...
Am incercat sa nu ma gandesc la numarul de incidente si accidente aviatice si sa savurez zborul din plin. Spre norocul meu nu s-a asezat nimeni pe cele doua locuri alaturate, asa ca m-am putut bucura linistita de peisaj.
Senzatia de plutire printre nori e unica. Si probabil, as retrai-o la fel de fiecare data...

Un comentariu:

Joop Zand spunea...

Hello Eva

Fantastic pictures....beautiful clouds.

greetings, Joop