Nopti de nesomn, pline de vise cu ochii larg deschisi.
Eu nu o sa stau niciodata in colivie. Oricat de frumoasa si aurita ar fi ea. Eu o sa strabat drumurile neobosita, o sa calatoresc acolo unde ma poarta gandul, o sa imi las visele sa zboare si am sa le urmez...
O sa ma intorc, ca apoi sa plec iar. Fiindca lumea intreaga imi apartine, fara ca eu sa fiu a nimanui si nici a unui loc anume...
Casa mea e sufletul meu si tot ce port in el.
Iar sufletul meu va ramane mereu un calator in zbor, peste tot si peste toate.
3 comentarii:
superba fotografie...are o mie de semnificatii
:) Multumesc! Asa e!
E facuta pe o straduta laturalnica, undeva in Florenta, chiar la inceputul lui aprilie.
Florenta e un oras pe care eu il ador!
Felicitari! te felicit pentru bucuria pe care o trezesti in inimile celor care te privesc, pentru entuziasmul pe care il trezesti in cei din jurul tau, pentru toate sentimentele frumoase...
Tot respectul!
Trimiteți un comentariu