Uneori ma simt doar un spic, in bataia vantului...Alteori, in lumina soarelui la amiaza, parca tot lanul acela miscator, traieste prin acel spic...
Viata ne poarta prin noi insine cu staruinta cu care vantul adie pe intinsul cu final de orizont fierbinte al campiei... Ne lasam dusi, uneori fara sa ne impotrivim, uneori fara sa ne dam seama, alteori inversunandu-ne sa ne luptam cu propiile temeri.
Si apoi vine furtuna. Vantul a prins putere si ravaseste campia... Spicul se inclina pana la pamant si inapoi, intr-un balans nebunesc al rezistentei pe tulpina firava...
Dimineata e tot acolo. Deasupra celorlalti. A trecut cu bine de noaptea furtunoasa. Incandescent, straluceste filigranat, pretios in lumina soarelui. Trupul lui de aur poarta in el sufletul campiei. Ceilalti il privesc de jos si se intreaba cum de nu s-a frant indurerat sub vantul rece?
8 comentarii:
Minunat spus!Nu gasesc cuvinte pentru cuvintele tale!Sper ca anul acesta nu va mai fi furtuna.Cel mult o ploaie calda de vara care sa intareasca radacina spicului si care sa-l hraneasca pregatindu-l pentru mirabila samanta!Ma bucur pentru spic!
Asa sper si eu. Din toata inima! Dar niciodata nu se stie, nu-i asa?
Omul este un spic, insasi trecerea sa prin viata poate fi asemuita cu rezistenta unora de a ramane drepti, frumosi la suflet, de neclintit, de indarjirea de a razbate asupra multor incercari chiar daca in jur vedem multa mizerie umana, ademenitoare si parsiva.
Urasc furtunile pentru ca fac plantele sa sufere si implicit imi vad munca batjocorita in doar cateva minute. Am lacramat uneori vazandui puterea, facandu-ma apoi sa judec cum pot ajuta planta sa creasca. Asa si omul, cand dejnadejdia si greutatile vietii il apleaca, adevaratul prieten ai intinde mana si-l ajuta sa ramana el insusi, pe picioarele sale, iar daca ai si-un strop de credinta, atunci poti fi sigur ca esti deasupra multora.
Ori de cate ori termin de semanat, acolo in camp multumesc pentru puterea ce mi-a fost data si-L rog ca, de acum inainte, sa aibe grija ca samanta sa rodeasca. Cand pui suflet in tot ce faci spicul tau va fi precum stapanul sau...demn de invidiat!
Viata lor si-a noastra, ramane o vesnica lupta!
Dupa cum vad eu prognoza meteo pentru spicul tau,anul acesta e favorabila!Si imaginea spicului tau de pe blogg e schimbata radical in bine.Furtuna a trecut si alta la orizont nu se vede.Eva draga sa fi sanatoasa si un salut din partea mea bobului de spic cu nume ca si al meu!
Multumesc, Stefan!
Multumesc, Paul!
Te-ai gandit sa strangi ceva istorisiri si sa le pui intr-o carte? Asterni cuvintele frumos si poate merita !
Costi, nu esti prima persoana care imi spune asta. Dar pana la tine nu m-am gandit serios...poate ca totusi am sa o fac intr-o zi...cand voi avea timp. Iti multumesc din tot sufletul!
Trimiteți un comentariu