Suntem din ce in ce mai putini... Cu fiecare zi. Am ramas singurii care isi amintesc cum e sa ai crengi intinse visator si naiv catre cer. Din restul au ramas doar niste cioturi, frante de ura care i-a curmat... Constat cu durere ca rautatea lumii nu are limite. Ma lupt cu ea in fiecare zi. Nu o sa ma doboare. O sa ma faca sa imi intind ramurile si mai sus. Spre soarele cald, spre cerul albastru, care uneori pare atat de gri.
Intotdeauna va fi cineva care va vrea sa iti franga visele. Asa cum intotdeauna se va gasi cineva sa creada in tine si in visele tale.
Mereu va fi cineva care va vrea sa te arunce in furtuna, sa te vada doborat la pamant. Dar privind la padurea din jurul tau, descoperi ca nu e plina numai de uscaturi... Mereu va exista cineva se va bucura ca infloresti sub cerul nou de primavara.
Suntem din ce in ce mai putini. Dar inca suntem aici. Si vom mai ramane ceva vreme...
6 comentarii:
Subscriu in totalitate. Iar pentru a evita rautatea lumii, cel mai bine e sa ne tinem visurile pentru noi, sa nu ne destainuim, decat poate oamenilor foarte dragi si apropiati care oricum ne vor binele. Vorba aceea: "nu aruncati margaritarele voastre inaintea porcilor..."
Poate ca ai dreptate...
Stau seara si citesc randuri scrise de tine... ma dezmierd cu ele...Oare poate exista cineva care ti poate atinge cu atata usurinta sufletul desi nu e langa tine, desi nu te cunoaste...? Eva, sa stii ca exista...si de fiecare data cand te citesc, parca mi l-ai tine-n mana ...
N-am crezut ca poate exista o persoana cu atata emotie... Sa ramai asa...si sa ai parte de fericirea pe care o meriti...
...din Cluj...
Iti multumesc din toata inima!
Ma faci sa ma simt foarte norocoasa!
Si mi-ai adus aminte ca in pofida a orice, felul in care sufletul meu percepe lumea e nealterat de nimic si sper ca acest fapt nu se va schimba vreodata! Stiu ca suna naiv, dar de cele mai multe ori asta m-a tinut in viata!
Nu trebuie numai sa te simti norocoasa...ci chiar sa fii. Dar sa ti spun un secret! eu ma simt si mai norocos ca ai reusit involuntar, indirect si fara prea mare efort sa mi atingi sufletul prin ceea ce simti si exprimi aici...iar daca ma gandesc bine...sinceritatea si puritatea ce imbraca sentimentele tale ma fac mic mic de tot....
...ma bucur ca mi oferi sansa sa empatizez cu tine, ca esti cu adevarat un munte de romantism, iubire si sper sa te aprecieze, si mai mult, sa te merite, persoanele din viata ta...
...din Cluj,
Sergiu...
Iti multumesc din nou, Sergiu!
Aproape nu stiu ce sa iti raspund...m-ai lasat fara cuvinte!
Eu sunt un om obisnuit cu bune si cu rele, ca oricare dintre noi...
Niciodata nu am incetat sa sper ca persoanele din viata mea vor vedea undeva mult mai adanc in fiinta mea, dincolo de ceea ce sunt eu in fiecare zi!
Trimiteți un comentariu