vineri, 21 mai 2010

Iti mai amintesti de mine?

Intr-o zi o sa vii. Poate ca ai ajuns deja, dar nu am reusit eu inca sa te vad prin multime. Sau poate nu te-am recunoscut.
Eu sunt langa tine, sunt undeva in preajma sufletului tau, dar la mii de kilometri distanta de clipele dintre noi. Ne despart toate cate ne-ar putea tine aproape. Si ne apropie departarea.
Inca nu te stiu, dar te vad atunci cand inchid ochii. Iar cand ii deschid dispari, fara macar sa imi dau seama cum. Poate ca erai doar in mintea mea. Sau in inima mea.
Stiu ca traiesti undeva in lume, printre oameni. Te aud cum razi, te vad fericit, zambind mereu, cu zambetul acela care, ma va face si pe mine sa zambesc intr-o zi. Te vad cum mergi pe drumul tau, oprindu-te din loc in loc pe la porti sa intrebi de mine, dar nu ma gasesti, eu nu sunt undeva ascunsa, nici o cheie nu m-ar putea tine ferecata, eu umblu libera prin lume, caci am trantit demult poarta in urma mea...
Uneori obosesti...te opresti si mai risipesti cativa ani din viata ta, ani in care te m-ai fi putut cauta, in care m-ai fi putut gasi, risipesti clipele noastre, uitand de tine, de mine, de noi...
Intr-un tarziu iti amintesti si te intorci pe acelasi drum. Stii si tu ca sunt aici, dar nu stii daca inca te mai astept. Si dintr-o data ti se face frica. Daca intre timp am plecat?
La ani lumina departare se afla inima mea. Dar e inca a ta.

4 comentarii:

Caver spunea...

Cuvinte frumoase... Poveste plina de tristete si totodata patruns de speranta. Exact asa cum este si viata de zi de zi...

Paul spunea...

Glasul inimii, tic-tacul ei te face sa-i patrunzi placut intelesurile iubirii...de speranta.

Claudia spunea...

Un mesaj plin de sensibilitate si cuvinte profunde care au facut inimia sa-mi tresara.
M-a cuprins o melancolie citind postul tau si cumva suntem mereu intr-o cautare continua...asteptam o schimbare care sa ne implineasca si o eliberare care sa ne cuprinda pe neasteptate...

Eva spunea...

Poate ca intr-o zi va veni...cineva sau ceva care sa ne umple viata si golul imens care il avem in suflet...Multumesc, draga mea!